Munții Carpați reprezintă cel mai important lanț muntos care traversează Europa Centrală și de Est. Ei fac parte dintre cele mai cunoscute lanțuri de munți din Europa alături de Munții Alpi, Munții Apenini sau Munții Ural. Totuși, cât la sută din Munții Carpați sunt situați pe teritoriul României?
Mai mult de jumătate din Carpați sunt în România
Munții Carpați se caracterizează ca fiind niște munți mijlocii sau scunzi, doar câteva sectoare depășind 2000 de metri în altitudine. Carpații traversează teritoriul a șapte țări: Cehia – 3%, Slovacia – 17%, Polonia – 10%, Ungaria – 4%, Ucraina – 11%, România – 51% și Serbia – 4%. Totuși, cel mai înalt vârf al lanțului carpatic este vârful Gerlachovsky (2.655 m) din Munții Tatra, care se află pe teritoriul Slovaciei. Aproximativ 66% din suprafața României este acoperită de Munții Carpați, ceea ce a făcut ca țara noastră să mai fie denumită și „Grădina Carpaților”. Carpații acoperă o suprafață totală de 190.000 km pătrați din Europa.
Lanțul carpatic este al doilea cel mai lung lanţ muntos din Europa, cu o lungime totală de aproximativ 1.500 km, după Munții Scandinavei. În Munții Carpați se găsește cel mai mare lanț vulcanic din Europa.
De unde vine denumirea Carpaților?
Numele Munților Carpați vine din punct de vedere etimologic, de la un cuvânt proto-indo-european *sker-/*ker care înseamnă „piatră”. Acesta ar putea fi înrudit cu substantivul albanez karpë care înseamnă „stâncă”.
Specialiștii în lingvistică sunt de părere că mai există o variantă potrivit căreia cuvântul vine de la proto-indo-europeanul (strămoșul ipotetic al tuturor limbilor indo-europene) *kwerp care înseamnă „a întoarce, a îndoi” sau de la grecescul karpos care înseamnă „încheietură” făcând referire la forma lanțului muntos carpatic.
Când s-au format Munții Carpați?
Munții Carpații s-au format concomitent cu întregul sistem alpin în urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani, în timpul acelorași mișcări geologice în urma cărora s-au format Munții Alpii. Relieful Carpaților a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului, dezvoltându-se pe un mozaic de roci (șisturi cristaline, roci vulcanice, roci magmatice și roci sedimentare).
